2. Nu încerca sã alergi înainte sã poti sã mergi.!!!! Greseala pe care o fac multi columbofili, în special începãtorii, este cã ei vor prea mult si asta într-un timp prea scurt.

3. Uitã de toate numele si rasele. Numele se fac de columbofilii însisi sau de prietenii din presã. Rasele nu existã!!! Existã doar douã tipuri de porumbei: buni sau prosti. Din prima categorie sunt foarte puþini, iar din a doua prea mulþi. El a început cu sângele Delbar, ãsta-i adevarul. Delbar a fost un nume si a avut o ‘rasã’, dar asta nu înseamnã mult, spune Dusarduyn. Cu alte pãsãri ar fi avut tot atâta succes… spune el.

4. Fii dur. Sã nu tii un porumbel pentru cã bunicul lui a fost bun sau pentru cã a costat multi bani. Nu ezita niciodatã sã mãnânci o supitã scumpã. Este mortal sã tii prea multi porumbei. Este o gresealã pe care o fac multi dupã ce au câteva succese ca sã poatã si ei sã vândã mai multi porumbei. Sunt numeroase exemplele în care faptul cã unii columbofili au început sã tinã multi porumbei a fost începutul sfârsitului unei mari cariere. Bãtrânul de 90 de ani rareori a concurat cu mai mult de 6 porumbei. Asa trebuie fãcut dacã porumbeii sunt destul de buni.

5. Regularitatea este foarte importantã. În special vãduvilor nu le plac surprizele. Întotdeauna sã fii acolo la aceeasi orã, în fiecare zi. Multe metode sunt bune. O singurã metodã nu este cu adevãrat bunã: sã o schimbi din nou si iar din nou.

6. Când concurezi pe distanþe lungi trebuie sã-i dai porumbelului cel putin 2 ani pentru a se maturiza. Multe pãsãri cu sânge adevãrat pentru distante lungi dau randament maxim la o vârsta mai inaintata. Porumbeii de distanþã lungã sunt diferiti. Majoritatea nu pot sã câstige o clasare decentã la concursurile de vitezã sau când sunt tineri. Pe de altã parte majoritatea porumbeilor de viteza sunt în imposibilitatea de a se descurca la concursurile pe distantã lungã.

7. Niciodatã sã nu angajezi un “porumbel de o zi” la un concurs de douã zile. Porumbeii care au zburat la concursuri de douã zile n-o sã mai fie niciodatã buni la concursurile de o zi. Ei devin mult mai inteligenþi, ei stiu cã mai este o zi …asa cã nu se grãbesc.

8. Dacã vrei sã fii un bun zburãtor fãrã medicamente sau fãrã ajutorul unui veterinar …poti sã te lasi pãgubas. Acest lucru a devenit imposibil. Pe de altã parte dacã crezi cã un veterinar te poate face campion …te înseli.

9. Împerecheazã pe cel mai bun cu cel mai bun si uitã de restul.

10. Voliera este foarte importantã pentru conditia pãsãrilor. O volierã nu este bunã deoarece este frumoasã. si dacã ai avut vreodatã rezultate bune, vei sti pentru restul vietii cã nu voliera este de vinã când rezultatele nu mai sunt bune. Esti tu sau porumbeii tãi. Deci nu schimba o volierã care s-a dovedit cã este bunã.

S-a întâmplat adesea în trecut când columbofili care aveau succese au înlocuit voliera lor simplã cu una asa zis exceptionalã si s-au gãsit însisi concurenti sãraci de aici încolo. Un bine cunoscut exemplu este Huyskens van Riel.

Dusarduyn nu a bãtut nici un cui in voliera sa de peste 50 ani. Voliera sa este încã aceeasi asa cum era si acum o jumãtate de secol. Oxigenul are o importantã vitalã. Nici un medicament împotriva problemelor respiratorii nu se poate compara cu oxigenul.

Perioada neagrã

El a avut o singurã perioadã neagrã în viata sa. Aceasta a fost în zilele dupã 6 iunie 1990, când toti reproducãtorii sãi au fost furati. De cinci ori pe zi sau chiar mai mult el se ducea în volierã deoarece el nu putea crede cã oamenii pot face asa ceva altora. Din fericire hotul a fost prins si pãsãrile recuperate, dar Dusarduyn a suferit. Cei mai buni prieteni ai sãi stiu cât de mult.

http://www.schaerlaeckens.com/

Mierea îmbunătăţeşte ritmul cardiac, favorizând circulaţia sanguină din artere. Mai îmbunătăţeşte de asemenea fixarea calciului în oase.

Mierea se dă porumbeilor înainte şi după cursă pentru a le spori energia.

Pentru administrare, se amestecă o lingură de miere la doi litri de apă. Acest amestec se dă porumbeilor de două ori pe săptămână. Trebuie totuşi o atenţie sporită la miere, căci depăşirea dozei poate să provoace diaree.

La administrarea de miere, se poate adăuga şi puţin suc de lămâie, căci acidul ascorbic creşte rezistenţa la boli.

Sursa: Secretele Porumbeilor

Ornitoza este o boală infecţioasă răspândită la numeroase specii de păsări de pe întreg glob, care se transmite atât la mamifere cât şi la om. În Germania ornitoza porumbeilor este o boală infecţioasă declarabilă.

Agentul patogen

Boala este cauzată de Chlamidia psittaci. Chlamidiile sunt microorganisme mici, fără posibilitate de deplasare, caretrăiesc în celulele gazdei. Infecţia apare prin inhalarea prafului infectat cu agenţi patogeni, prin consumul de apă sau furaj murdărit de fecalele animalelor bolnave, respectiv puii pe perioda hrănirii lor de către părinţi.

Simptomatologie

Ornitoza se prezintă sub două forme: acută şi cronică

- Forma acută apare la porumbeii tineri: respiraţie horcăitoare, inflamaţia pleoapelor uni- sau bilateral, enterită cu diaree apoasă.

- Forma cronică este mai frecventă la porumbeii adulţi, dar în cazul lor boala este asimptomatică sau cu semen minore.

Porumbeii vindecaţi rămân purtători de Chlamidia şi reprezintă o sursă de infecţie continuă pentru animalele tinere şi om.

Diagnostic

Putem preleva probe din splina, ficatul, ţesutul conjunctiv sau sacii aerofori ai porumbeilor morţi, prin utilizarea coloraţiei Stamp se obţin cele mai bune rezultate în cazul examinării la microscop. De la animale vii putem recolta chlamidii din fecale sau din cloacă cu ajutorul unui tampon. Ne stă la dispoziţie şi metoda serologică de determinare a anticorpilor specifici.

Diagnostic diferenţial

Gripa, salmoneloza, paramixoviroza.

Indicaţii privind tratamentul

Crescătoriile de porumbei de mult timp prezintă succes în tratamentul contra chlamidiilor prin utilizarea de chlortetracyclin+. În vederea menţinerii concentraţiei sanguine al antibioticului nu este indicată întreruperea, respectiv oprirea tratamentului de 30 zile cu chlortetracyclin+.

Observaţii

Pe durata tratamentului porumbeii să nu primească furaj cu conţinut crescut de calciu (de ex. grit), fiindcă, calciul leagă clortetraciclina, astfel scăzând eficacitatea ei.

Porumbeii bolnavi nu pot fi zburaţi.

Pe perioada bolii să nu aibă acces la bazinul de baie.

Baza moale – la pui, la intarcare indica un deficit de calciu sau de vitamina D.

Baza decolorata – caracteristica genetica, normala la multe familii de porumbei, de exemplu la rasa Janssen.

Noduli galbeni in/pe cioc – variola a mucoasei. Atentie! Daca se traseaza o linie imaginara la baza ciocului, toate leziunile asemanatoare trichomonozei aflate in fata acestei linii, dupa toate probabilitatile, s unt provocate de catre varioala, deoarece aceasta arie este prea expusa ca fragilul organism al trichomonozei sa supravietuiasca.

Usor deschis cand porumbelul este tinut in mana – asociat cu umflarea sacilor de aer, depunere de oua, obezitate si infectia respiratorie. In absenta unui factor de stres poate indica sinuzita asociata cu o infectie respiratorie.

Rara Avis va stabili o serie de întâlniri cu crescătorii de porumbei din judeţ, pentru a discuta cu ei despre prinderea nelegală a uliilor în capcane.

„Toamna şi iarna uliii nu mai trebuie să rămână pe teritoriul lor, pentru că au crescut puii, şi atunci parcurg suprafeţe mai mari şi ajung în comune sau oraşe, unde sunt şi porumbei călători, ornamentali şi aşa mai departe, pe care îi mai prind. În această perioadă, când oricum nu sunt concursuri, porumbeii trebuie ţinuţi până în primăvară în volier, şi atunci uliii nu i-ar omorî. Eu nu zic că nu e bai că prinde uliul porumbelul, dar dacă respecţi ce trebuie, poţi să ai mai puţine necazuri“, a spus Kelemen Laszlo.

Restul articolului il gasiti AICI

www.youtube.com/watch?v=5nSSWpD2D8Q

Aici puteti vedea o demonstratie a aproprierii porumbelului de om.

Oare cum a reusit sa ajunga la nivelul acesta?