Este una din cele mai grave boli bacteriene ale porumbeilor, provocând pierderi mari în efective.

Agentul patogen

Boala este cauzată de Salmonella typhimurium var. copenhagen.

Bacteria rămâne infectantă în mediul exterior în condiţii optime timp de un an.

Căi de infecţie cu salmonele:

- inhalarea de praf cu salmonele

- consumul de furaj infestat de insecte, şoareci, şobolani

- adăpătoare şi hrănitoare murdărite

- la împerechere

- prin ou de la femelă

- puii prin intermediul laptelui de guşă

- prin porumbeii purtători, care au supravieţuit infecţiei cu salmonela, fără ca să se îmbolnăvească, eliminând bacterii la intervale neregulate, prezentând un risc pentru tot efectivul, inclusiv puii.

Simptomatologie

Forma acută (mai ales la pui):

Enterită, fecale moi, de culoare verzuie; rămânerea în urmă cu dezvoltarea datorită afectării organelor (ficat,rinichi, splină); slăbire, mortalitate.

Embrionii infectaţi cu salmonele mor încă în ou sau după câteva zile de la eclozionare.

Forma cronică (mai ales la adulţi):

Artrite, dereglări în mers şi zbor, pierderea echilibrului,torticolis.

Diagnostic

Examinarea bacteriologică a fecalelor sau organelor. Cu ajutorul antibiogramei se poate alege medicaţia potrivită.

Diagnostic diferenţial

Paramixoviroză, ornitoză, coccidioză, parazitoze intestinale,trichomonoză.

Indicaţii privind tratamentul

În cazul apariţiei simptomelor trebuie început imediat administrarea de furazolidon+. După efectuarea examenului bacteriologic, respectiv a antibiogramei putem schimba

medicaţia (de ex. ampicillin-t).

Este indicată tratarea întregului efectiv, nu este de ajuns numai tratarea indivizilor bolnavi. Verificarea privind rezultatele tratamentului se realizează prin examen coprologic, cel mai repede cu 14 zile după terminarea tratamentului, şi se repetă de două ori la interval de 3 săptămâni.

Îmbolnăvirea aparatului respirator se datorează mai multor agenţi infecţioşi, care produc o boală mixtă. Între cauzele declanşatoare amintim factorii care scad rezistenţa organismului, între care şi condiţiile de întreţinere a volierei.

Agenţi patogeni

Între agenţii patogeni implicaţi se numără micoplasme, viruşi, ciuperci şi Trichomonas. Acestea scad rezistenţa

organismului şi produc mediu favorabil pentru înmulţirea germenilor de pasteurele, coci şi bacterii coli. De fapt acestea (agenţi patogeni secundari) cauzează simptomele vizibile a bolii: sunetul horcăitor provenit din ciocul animalelor.

Cauza gripei porumbeilor nu este întotdeauna un agent infecţios. Aerisirea incompletă a porumbarului, conţinutul scăzut de oxigen şi/sau conţinutul crescut de gaze nocive şi praf, adică orice condiţie neprielnică, conduce la scăderea rezistenţei organismului porumbeilor.

Simptomele bolii

Iniţial apare tusea şi scurgeri din cioc, care în forma acută se transformă în scurgeri muco-purulente, de culoare

galben-maronie. În această fază scade consumul de furaj şi apă, animalele devin abătute, se opreşte procesul de năpârlire. Animalele prezintă prurit în zona capului şi nasului.

În cazul deschiderii ciocului se poate observa o secreţie mucoasă de la baza limbii până la palatul gurii, mucoasa faringelui este inflamată.

În forma avansată a gripei se formează depuneri alb-gălbuie pe zona laringelui. Inflamaţia progresează spre trachee şi bronhii.

Diagnosticul gripei

În cele mai multe cazuri diagnosticul se poate pune pe baza comportamentului animalelor bolnave, modificărilor

din zona capului, simptomele aparatului respirator, sunetele horcăitoare specifice.

În cazul apariţiei primului simptom este indicat examen medical veterinar şi determinare bacteriologică.

Diagnostic diferenţial

Ornitoză, trichomonoză.

Indicaţii privind tratamentul:

chevimulin-tdin momentul apariţiei primului simptom

sau chevicet-t

sau aviosan

sau chlortetracyclin+

/tylosin+.

Îndepărtarea factorilor şi stresorilor care reduc rezistenţa organismului – controlul porumbarului (oxigenare, aerisire), depunerile de praf şi încărcătura aerului cu particole de praf.

Observaţie

Pe durata tratamentului porumbeii să nu primească furaj cu conţinut crescut de calciu (de ex. grit), fiindcă, calciul leagă clortetraciclina, astfel scăzând eficacitatea ei.

Prezentare: Flacon a 300 ml • Insecticid cu efect îndelungat. Pentru porumbei voiajori

Compoziţie: 300 ml

conţine 3 g 2-clor-1-(2,4,5-triclorfenil)-vinil-dimetil-fosfat

Indicaţii: contra muştelor, ţânţarilor, ectoparaziţilor (acarieni,căpuşe, păduchi)

Dozare: 60 ml soluţie în 2 litri apă.

Saptamana trecuta am citit un articol pe porumbei.ro despre administrarea antibioticelor; in Romania de cele mai multe ori se administreaza medicamentele dupa ureche fara a se realiza analize coprologice sau de sange. Din aceasta cauza virusii si bacteriile au capatat o rezistenta sporita la mai multe medicamente.

În urma monitorizărilor prin antibiograme a principalilor agenţi bacterieni patogeni la porumbei, în ultimii 7 ani, în cadrul Laboratorului de Diagnostic în patologia aviară Romvac, s-au evidenţiat următoarele:
- În urma folosirii îndelungate şi adesea abuzivă a antibioticelor, nivelul antibiorezistenţei a crescut.

- S-a constatat creşterea semnificativă a rezistenţei la antibiotice a E. Coli (care în trecut era combătut folosind cu succes antibiotice „uzuale”).
- Se remarcă rezistenţa deosebită a Pseudomonas aeruginosa.
- Aminoglicozidele (Gentamicină, Neomicină, Spectinomicină). Ceftiofur şi Colistinul îşi păstrează per total eficienţa asupra bacteriilor gram negative: Salmonella, E. Coli etc., datorită faptului că nu se absorb decat în proporţie redusă, de la nivel intestinal, nu au dat naştere la multe tulpini rezistente, această caracteristică limitand utilizarea lor în stările patologice cu manifestare septicemică, fiind utile doar în infecţiile intestinale (enterite – diaree).
- Se remarcă efectul convenabil al asociaţiilor de antibiotice cu acţiune sinergică.
- Macrolidele (eritromicină, tylosin, tilvalosin) şi tetraciclinele (oxitetraciclină, clortetraciclină, tetraciclină, doxiciclină) au un efect redus antimicrobian, mai mult se vor utiliza pentru efectul micoplasmocid (singure) sau în asociere cu alte antibiotice pentru a le potenţa efectul antimicrobian.
- Avand în vedere creşterea alarmantă a antibiorezistenţei (în special a E. Coli) se recomandă administrarea simultană a unor asociaţii de antibiotice sinergice (Enrofloxacin + Colistin, Lincomicin + Spectomicin, Amoxiciclină + Colistin, Fosfamicină + Tylosin, Doxiciclină + Tylosin etc.) cu spectru larg şi efect sistemic (pe cat posibil şi micoplasmocid) şi rotirea periodică a acestora (o clasă de antibiotice cu alta).
- De regulă, antibioticele se vor administra pe o perioadă de 3 – 5 zile (excepţie în cazul Salmonelozei = 7 – 10 zile sau Chlamidiozei – Ornitoză = 30 zile).

Articolul intreg il gasiti pe porumbei.ro

Ornitoza este o boală infecţioasă răspândită la numeroase specii de păsări de pe întreg glob, care se transmite atât la mamifere cât şi la om. În Germania ornitoza porumbeilor este o boală infecţioasă declarabilă.

Agentul patogen

Boala este cauzată de Chlamidia psittaci. Chlamidiile sunt microorganisme mici, fără posibilitate de deplasare, caretrăiesc în celulele gazdei. Infecţia apare prin inhalarea prafului infectat cu agenţi patogeni, prin consumul de apă sau furaj murdărit de fecalele animalelor bolnave, respectiv puii pe perioda hrănirii lor de către părinţi.

Simptomatologie

Ornitoza se prezintă sub două forme: acută şi cronică

- Forma acută apare la porumbeii tineri: respiraţie horcăitoare, inflamaţia pleoapelor uni- sau bilateral, enterită cu diaree apoasă.

- Forma cronică este mai frecventă la porumbeii adulţi, dar în cazul lor boala este asimptomatică sau cu semen minore.

Porumbeii vindecaţi rămân purtători de Chlamidia şi reprezintă o sursă de infecţie continuă pentru animalele tinere şi om.

Diagnostic

Putem preleva probe din splina, ficatul, ţesutul conjunctiv sau sacii aerofori ai porumbeilor morţi, prin utilizarea coloraţiei Stamp se obţin cele mai bune rezultate în cazul examinării la microscop. De la animale vii putem recolta chlamidii din fecale sau din cloacă cu ajutorul unui tampon. Ne stă la dispoziţie şi metoda serologică de determinare a anticorpilor specifici.

Diagnostic diferenţial

Gripa, salmoneloza, paramixoviroza.

Indicaţii privind tratamentul

Crescătoriile de porumbei de mult timp prezintă succes în tratamentul contra chlamidiilor prin utilizarea de chlortetracyclin+. În vederea menţinerii concentraţiei sanguine al antibioticului nu este indicată întreruperea, respectiv oprirea tratamentului de 30 zile cu chlortetracyclin+.

Observaţii

Pe durata tratamentului porumbeii să nu primească furaj cu conţinut crescut de calciu (de ex. grit), fiindcă, calciul leagă clortetraciclina, astfel scăzând eficacitatea ei.

Porumbeii bolnavi nu pot fi zburaţi.

Pe perioada bolii să nu aibă acces la bazinul de baie.

Ati vazut vreodata un rand de gauri in aripa de zbor a porumbeilor? Acestea sunt cauzate de un tip special de muste, numitePseudolynchia canarensis.Adultii acestei specii traiesc pe corpul masarii, misuninad prin pene. Ele sunt consumatoare de sange, muscaturilor cauzand dureri, iritare si neliniste porumbeilor. Pentru a se hrani, ele isi introduc trompa in foliculul plin de sange al unei pene in crestere. Atunci cand aceasta pana se desfasoara, “tunelul” creat de trompa de alimentare al mustei ia aspectul unei serii de gauri.

Mustele isi depun ouale pe excrementele acumulate ale pasarilor, iar larvele lor se dezvolta aici. Numarul de muste este mai mare in lunile mai calduroase, atunci cand pasarile cresc pui si cand ele pot sa muste micii porumbei si sa se inmulteasca in excrementele dimprejurul cuibului cu pui. Este interesant de stiut faptul ca saliva mustelor adulte cauzeaza puilor diaree, care le favorizeaza larvelor supravietuirea.

Tratament:

Igiena continua si indepartarea eficienta a excrementelor ( de reamintit faptul ca excrementele acumulate dedesuptul grilajului podelei sau stranse morman in apropierea adapostului pot sa serveasca drept mediu de inmultire al mustelor) conteaza mult in controlul problemei. Totusi, daca este necesar, orice musca depistata pe pasari trebuie distrusa, fie prin pulverizarea cuParmethin fie printr-un tratament de 24 ore cu Moxidecin. Dubland acest tratament cu imprastierea de Permethin prin adapost, in special inainte de perioada de reproductie, problema se va rezolva sigur.

Sursa: Sanatatea, bolile & managementul porumbeilor, Dr. Colin Walker

Morţile în masă ale păsărilor se întâmplă tot timpul, din cauze naturale, spun oamenii de ştiinţă. Tehnologia este însă cea care a provocat isterie şi panică, scrie National Geographic.

În America de Nord, de exemplu, există cel puţin zece miliarde de păsări, iar numărul lor ar putea ajunge chiar până la 20 de miliarde.Aproape jumătate din ele mor în fiecare an din cauze naturale, explică ornitologul Greg Butcher, directorul departamentului de conservare a păsărilor, de la National Audubon Society din Washington D.C.

Dar ce anume cauzează picarea în masă a păsărilor din cer? Cazul din Arkansas indică două cauze: zgomotele foarte puternice şi coliziunile. Fenomenul a început în ajunul Anului Nou, în Arkansas, în zona oraşului Beebe. 5.000 de păsări au picat din cer până la miezul nopţii. “S-au lovit de maşini, copaci, clădiri şi alte obiecte staţionare. Înainte de începe să cadă, s-au auzit zgomote foarte puternice provenite de la artificii profesionale, lansate în apropierea unei zone în care trăiau foarte multe păsări”, explică ornitologul Karen Rowe, de la Arkansas Game and Fish Commission. “Au fost şi alte artificii, păsările s-au speriat, au fost forţate să zboare, iar ele au o vedere foarte proastă pe timp de noapte. Aşa că este posibil să se fi lovit astfel de diverse obiecte”, mai spune ea.

Păsările se lovesc des de obiecte în timp ce zboară, mai ales de clădiri înalte, de turnuri de telefonie mobilă, de turbinele eoliene şi de liniile electrice, arată Butcher

Articolul complet il gasit pe Realitatea.net

Agentul patogen

E.coli este un comensal al florei intestinale atât la om, cât şi la animalele homeoterme.

Bacteriile E.coli eliminate cu fecalele în mediul exterior rămân capabile de înmulţire timp de mai multe luni.

Bacteriile coli ajung prin intermediul furajului sau apei infectate, eventual prin aerul inspirat în tractul digestiv, respectiv în aparatul respirator, astfel şi în bronhiole.

Patogenie

Înmulţirea rapidă a E. coli duce la enterită gravă, cauzând scăderea excesivă a nivelului de electroliţi din organism.

Bacterii patogene de E. coli pot ajunge şi în circulaţia sanguină localizându-se pe urmă în diferite organe. Apare

colisepticemia cu simptome generale, ducând în decurs de câteva ore sau zile la exitus.

Simptomatologie

Apar simptome generale, ca abatere, inapetenţă, polidipsie, slăbire. Poate fi atins şi aparatul respirator, mai ales bronhiolele.

Diagnostic

Prin examen bacteriologic din probe prelevate din organe.

Examenul de laborator trebuie efectuat în decurs de 24 ore de la moarte, altfel rezultatul poate fi compromis.

Cu antibiogramă putem alege medicamentul cel mai potrivit pentru tratament.

Diagnostic diferenţial

Salmoneloză, hexamitiază, coccidioză

Indicaţii privind tratamentul:

În cazul apariţiei primelor simptome a infecţiei cu E.coli trebuie început imediat tratamentul cu furazolidon+.

După efectuarea examenului bacteriologic, respectiv a antibiogramei putem schimba medicaţia

(de ex. ampicillin-t,vezi planul de tratament la salmoneloză).

Agentul patogen

Boala este cauzată de Salmonella typhimurium var. copenhagen. Bacteria rămâne infectantă în mediul exterior în condiţii optime timp de un an.

Căi de infecţie cu salmonele:

• inhalarea de praf cu salmonele
• consumul de furaj infestat de insecte, şoareci, şobolani
• adăpătoare şi hrănitoare murdărite
• la împerechere
• prin ou de la femelă
• puii prin intermediul laptelui de guşă
• prin porumbeii purtători, care au supravieţuit infecţiei cu salmonela, fără ca să se îmbolnăvească, eliminând bacterii la intervale neregulate, prezentând un risc pentru tot efectivul, inclusiv puii.

Simptomatologie

Forma acută (mai ales la pui):

• Enterită, fecale moi, de culoare verzuie; rămânerea în urmă cu dezvoltarea datorită afectării organelor (ficat,

rinichi, splină); slăbire, mortalitate.

• Embrionii infectaţi cu salmonele mor încă în ou sau după câteva zile de la eclozionare.

Forma cronică (mai ales la adulţi):

• Artrite, dereglări în mers şi zbor, pierderea echilibrului, torticolis.

Diagnostic

Examinarea bacteriologică a fecalelor sau organelor. Cu ajutorul antibiogramei se poate alege medicaţia potrivită.

Diagnostic diferenţial

Paramixoviroză, ornitoză, coccidioză, parazitoze intestinale, trichomonoză.

Indicaţii privind tratamentul

În cazul apariţiei simptomelor trebuie început imediat administrarea de furazolidon+. După efectuarea examenului bacteriologic, respectiv a antibiogramei putem schimba medicaţia (de ex. ampicillin-t).

Este indicată tratarea întregului efectiv, nu este de ajuns numai tratarea indivizilor bolnavi.

Verificarea privind rezultatele tratamentului se realizează prin examen coprologic, cel mai repede cu 14 zile după terminarea tratamentului, şi se repetă de două ori la interval de 3 săptămâni.

Probioticele (bacterii benefice) sunt organisme mici care ajuta la mentinerea balantei normale a microorganismelor (microflora) de la nivel intestinal. Tractul digestiv normal contine bacterii benefice care impiedica dezvoltarea bacteriilor daunatoare si contribuie la mentinerea unui sistem digestiv sanatos. Probioticele creeaza o baza solida in sistemul gastro-intestinal, in cazul in care nu se afla la dispozitie, absenta lor cauzeaza deficiente si se soldeaza cu consecinte grave, din punct de vedere al sanatatii. Cel mai mare grup de bacterii probiotice de la nivel intestinal este cel al acidului lactic, dintre care Lactobacillus acidophilus gasit in iaurt este cel mai cunoscut. Drojdia de bere este, de asemenea, o substanta probiotica.

In majoritatea cazurilor, probioticele sunt folosite pentru profilaxia diareei determinata de antibiotice. Antibioticele omoara, pe langa bacteriile care determina aparitia unei boli, si bacteriile benefice ale tubului digestiv. O scadere a bacteriilor benefice poate duce la diaree. Administrarea unor suplimente probiotice (ex.: iaurt) poate ajuta la inlocuirea bacteriilor benefice pierdute si astfel poate fi prevenita diareea. Scaderea bacteriilor benefice poate conduce la dezvoltarea altor infectii.
Rezultatele unor studii recente sugereaza ca probioticele gasite in iaurt ajuta la preventia diareei determinata de antibiotice. Totusi, sunt necesare mai multe studii pentru a confirma eficienta iaurtului. Pentru a conferi beneficiu, iaurtul trebuie sa contina culturi active, iar pe majoritatea cutiilor de iaurt este indicata eventuala prezenta a culturilor active.

Probioticele sunt considerate ca fiind sigure deoarece bacteriile continute de acestea constituie o parte normala a tractului digestiv. Nu s-au impus aceleasi conditii la suplimentele alimentare ca si la medicamente. Cand sunt folosite suplimente alimentare, vor fi retinute urmatoarele aspecte: in afara vitaminelor si mineralelor, nu sunt cunoscute efectele de lunga durata a suplimentelor alimentare.