Columbofil – Pasiune pentru porumbei

Porumbeii ce fac parte din grupa respectiva sunt foarte raspanditi in Oradea si zona Oradiei. Multi crescatori pasionati lucreaza la perfectionarea si standardizarea acestori porumbei, astfel sunt crescatorii in Oradea, Beius, Tinca care de aproximativ 25 de ani cresc aceasta rasa locala.

Formarea acestei rase se datoreaza domnilor: Popovici Victor, Recsey Ludovic, Erdei Gheorghe, Stranici ioan, Piloca Ioan – Oradea, si Kadar Iosif – Tinca.

Pe parcursul anilor s-a adus o imbunatatire esentiala acestor porumbei, prin incrucisari si selectie riguroasa in directia obtinerii porumbelului dorit  de acesti crescatori.

Carunculatul de Oradea provine din incrucisarea a 4 rase de porumbei: carrier, berber, dragon s i voiajor german de frumusete. Hibrizii obtinuti care au avut tendinte spre dragon si berber au fost incrucisati in continuare intre ei.

Prin selectie au fost retinuti numai exemplarele care au luat forma dorita de crescatoti.

In timp de 10 ani s-a stabilit forma definitiva la rasa carunculat de Oradea.

S-a folosit si metoda belgiana, cand un mascul corespunzator a fost imperecheat cu mai multe femele asemanatoare, puii obtinuti, frati de tata au fost imperecheati in continuare intre ei. Rezultatul a fost foarte bun pentru ca puii obtinuti de la parintii prin metoda belgiana s-a reusit sa se obtina mai multe familii. Astfel incat nu avem probleme cu consangvinizarea, lucrand cu minimum de 120 de porumbei.

Carunculatul de Oradea este un porumbel foarte frumos, atragator, si mult iubit de crescatori, sunt parinti buni in general ce cresc puii cu multa grija.

Este un porumbel de constitutie robusta si talie mijlocie spre mare.

Descriere:

Capul este proportional, crestetu; capului este drept, fruntea aproape plata, foarte putin curbat (concav) continuand linia ciocului, ceafa rotunjita, ciocul de lungime mijlocie, gros, fara varf (cioc se teaca) si purtat drept cu o inclinatie foarte mica spre jos. cele doua mandibule sunt egal de groase. La negri, tarcati, vineti ciocul este negru; la albi, galbeni, rosii, ciocolatii ciocul este de culoarea deschisa a cornului.

Umflaturile de la baza ciocului sunt mari, acopera o treime din suprafata mandibulei superioare si sunt formate din doua circumvolutiuni longitudinale insotite de numeroase caruncule mici, rinduri secundare. Carunculele nazale sunt roze, alb-pudrate, cotul gurii este de asemenea negelat.

Pe mandibula inferioara se formeaza caruncule mici ( in special la masculii in varsta)

Ochii la varianta alba sunt negri, la celelalte variante: galben-portocaliu, inelul din jurul ochilor este mare si gros, umflat si lat, de culoarea carnii crude cu varianta spre roz inchis sau deschis.

Gatul este scurt, gros cu directie usor oblica inainte, pieptul larg si bombat, spinarea larga anterior si stramta mult spre coada proportional de lunga, picioarele sunt de lungime mijlocie spre scurt, neincaltate cu osatura puternica.

Variantele de culoare sunt: albe, vinete, negre, ciocolatii, rosu, galben si tarcat alb-negru. Cele mai raspandite culori sunt cele tarcat (bobat) alb-negru, rosu si galben.

Greseli: cioc lung si ascutit, mandibule neegale, linia capului cu ciocul intrerupta, genele palide sau negricioase, picioare lungi, gatul exagerat de lung, pene rare si ne asezate strans pe corp. La culoarea galben si rosu – coada si spinarea vanat (sau negru)

Evenimentul va avea loc la Arena Antonio Alexe. „Este expoziţia de cea mai mare amploare organizată vreodată în România. Va fi cu participare internaţională atât în ceea ce priveşte expozanţii cât şi arbitrajul. Participă arbitrii de renume din Belgia, Franţa, Germania, Croaţia, Ungaria şi România”, ne-a informat Cornel Fildan, preşedintele asociaţiei.

Vor participa peste 200 de expozanţi cu circa 2.500 de exemplare de porumbei, găini, iepuri, fazani, raţe şi alte păsări şi animale mici. Programul pentru public este: sâmbătă, 4 decembrie, între orele 10:00 – 18:00 şi duminică, 5 decembrie, între orele 8:00 – 12:00. Vineri va avea loc arbitrajul.

Sursa: Bihor Online

Am mai adaugat inca o sectiune la poze, http://columbofil.wordpress.com/poze-mascas/ si la sectiunea Poze Mascas sunt poze cu rasa Carunculat de Oradea dar si cu rasa Berber. Pozele sunt ale lui Alin Mascas din Oradea. Restul de poze se gasesc aici http://mascasalin.sunphoto.ro/

De multe ori m-am intrebat de ce porumbeii voiajori sunt atat de des intalniti. Ori de cate ori m-am dus in piete, targuri ii intalnesti, iar daca proprietarul nu reuseste sa-i vanda, ce face? le da drumul ca oricum isi gasesc drumul spre casa.

Intre anii 2000 si 2003 am fost si eu atras de voiajori, dar m-am lasat destul de repede. Cred totusi ca rasa cu care intri in contact prima data este rasa de porumbei care ramane intiparita si la un moment dat tot ajungi sa cresti rasa respectiva.

Asa a fost cu mine, am inceput cu porumbeii comuni, dar repede am trecut la “postasii de ornament” asa cum ii stiam atunci, erau tot felul de corcituri intre carrier englez, berber, dragon, probabil carunculat de oradea; oricum la aceea data nu prea stiam eu exact ce fel de rasa de porumbei erau, dar imi placeau porumbeii cu “ciocul mare”.

A mai crescut o rasa cand am fost mic, si anume Roller de Debrecen, dar din anumite motive a trebuit sa renunt la ea. Aceste doua rase de porumbei mi-au placut de mic si in ziua de azi le cresc pe amandoua,

Porumbeii voiajori nu mi-au intrat la suflet, probabil pentru ca nu am reusit sa particip la concursuri, sau poate pentru ca la aceea data nu aveam posibilitatea de ai antrena pe distante mai mari.

[polldaddy poll=2201750]

Pentru ma multe infoormatii despre rasele de porumbei de agrement exista AICI o lista cu grupe de porumbei de agrement

Originea: Turcia, orasul Bursa.

Corpul: Trebuie sa fie de marime mijlocie, potrivit de inalt si cu o forma aproape triunghiulara.

Aripile trebuie sa fie purtate deasupra cozii. Cand se priveste porumbelul din fata, trebuie sa se vada pieptul larg, iar gatul trebuie sa formeze un triunghi cu spatele pasarii. Mijlocul porumbelului, adica talia, trebuie sa fie mica, iar gatul scurt. In acelasi timp, picioarele nu trebuie sa fie prea lungi. Aripile, in comparatie cu corpul, trebuie sa fie de marime mijlocie.

Capul: Cea mai importanta caracteristica este fruntea. Pornind exact de deasupra narilor, fruntea trebuie sa aiba o forma alungita. Aceasta forma este numita “onden beynli” (cap alungit). Capul are o forma aproape rotunda si cand este privit din fata are forma unui carbune. Tot din acest unghi, chiar din mijlocul distantei dintre ochi, este o concavitate care trebuie vazuta pe frunte, ceea ce face ca fruntea sa semene cu doua concavitati separate.

Ochii: trebuie sa fie de culoare foarte deschisa. Localnicii ii numesc “beyaz cakir” (albi cu dungi albastre) sau “inci goz” (perla). Cei de culoare complet alba sunt numiti “yogurt goz” (ochi de iaurt) si sunt cei mai apreciati. Unii porumbei pot sa prezinte unele irizatii (rozalii) in ochi. Acestia sunt numiti “kizil cakir” si considerati a fi o greseala grava. Ochii trebuie sa fie mari si amplasati aproape de cioc.

Genele trebuie sa fie late si de culoare alba. Genele galbene sau rosii nu sunt acceptate, iar pleoapele trebuie sa fie de asemenea albe.

Ciocul: este foarte important pentru aceasta rasa. Ciocul comparat cu marimea capului si a corpului (proportia), trebuie sa fie mai lung si gros. In nici un caz ciocul nu este subtire si trebuie sa fie de culoare alba. Unele exemplare pot prezenta o mica pata neagra spre varful ciocului, numiti “zikir”. Acest marcaj este dorit la varietatile “aripi-negre, cozi-albe”. Oricum, la “yasmakli” si “aripi-albe cozi-albe” acest marcaj nu poate fi prezent.

Picioarele: Trebuie sa fie curate pana la glezne. Este o rasa neincaltata si orice pana gasita sub glezne se considera a fi incaltatura si depreciaza valoarea pasarii. Picioarele trebuie sa fie de culoare rosu-stralucitor. Unghiile sunt de culoare alba.

Coada: Roller de Bursa are 12 pene in coada; nimic mai mult sau mai putin. Bursa prezinta glanda uropigiana, in timp ce rasele Mulakat si Cakal nu au. Acestea din urma au 14-16 pene in coada. Penele cozii: Penele de pe crupion, care acopera baza retricelor trebuie sa aiba o forma bine definita. Ele trebuie sa acopere baza retricelor intr-o forma regulata -o curba larga- si trebuie sa fie de culoare neagra. Penele subcodale trebuie sa fie albe. Alternanta aripilor albe: aceasta nu este considerata o greseala de catre vechii crescatori. Unele pene negre prezente in aripile-albe sau pene albe in aripile-negre, nu se crede ca influenteaza calitatile rasei. De asemenea, se crede ca prezenta unei pene negre in coada sau a catorva pene mici, albe pe corp nu este importanta. Oricum, crescatorii de azi nu impartasesc aceste opinii. De fapt, ei le considera ca fiind greseli grave.

Culoarea: Sunt doua culori la Rollerul de Bursa. Acestea sunt negru si alb. Culorile trebuie sa fie pure. Albul trebuie sa fie unul stralucitor si negrul trebuie sa fie cat mai inchis posibil. Culorile sterse sau amestecate nu sunt prezente. Negrul porumbeilor Bursa este unul foarte inchis si foarte stralucitor. Aceasta culoare nu se gaseste exclusiv la Bursa, dar este destul de rara pentru a fi vazuta la alte rase.

Pieptul porumbeilor imbraca diferite tonuri de verde.

Caracterul si calitatile rasei: datorita faptului ca sunt strict protejati de catre crescatori, Rollerul de Bursa a evitat amestecul cu alte rase si s-a mentinut in rasa pura. Cea mai importanta calitate dorita de crescatori este o linie de sange pura, la aceasta rasa. In al doilea rand, ei nu trebuie prinsi in mana, ei trebuie sa fie timizi si speriosi. Alta calitate dorita la aceasta rasa este castigarea comportamentului intr-o noua crescatorie si de a se obisnui cu ea, acceptand-o ca pe o noua casa. Bursa nu au inclinatie spre alte custi decat cea proprie. Din aceasta cauza ei sunt foarte loiali custii lor. Oricum, cand sunt vanduti altora, ei vor accepta noua cusca foarte repede. Ei nu se vor intoarce niciodata la vechea cusca. De fapt, cei mai multi crescatori, dupa ce aduc o pasare noua in crescatorie, daca ei nu vad ca pasarea s-a obisnuit cu imprejurimile foarte repede, considera a fi o greseala si indeparteaza pasarea.

Sursa:

ACKA

http://www.turkishtumblers.com/Bursa.htm

Traducere: Hadarau Vlad

Originea: rasa veche, selectionata la Bucuresti Romania.
Aptitudini de zbor: zbor de inaltime, rapid in stol.

Caractere de rasa:
Capul: rotunjit, fruntea inalta si bombata, crestetul arcuit putin turtit, ceafa aproape rotunjita, fara mot.
Ochii: albi, cu gene late duble de culoare alb-galbuie.

Ciocul: lungime mijlocie, usor indreptat in jos, maro-deschis. Narile scurte, netede, pudrate cu alb.
Gatul: de lungime mijlocie relativ subtire usor arcuit spre spate, barbia rotunjit scobita.
Pieptul: larg bombat usor ridicat, abdomenul putin arcuit.
Spatele: scurt inclinat usor oblic spre coada.
Aripile: lungi 23-24 cm purtate deasupra, dar mai ales sub coada, putin trenate.
Coada: lata, plata lunga 11-13 cm purtata orizontal, usor ridicata.
Picioarele: de lungime mijlocie, neancaltate.
Penajul: scurt,des,lipit de corp.
Culoare si desen: argintiu deschis, uniform, cu doua dungi rosu intens pe capacele aripilor.
Greseli grave: corp cu structura grosolana, statura inalta, cap mare, cioc lung, ochi galbeni, geana rosie, coada ingusta.
Marimea inelului: 7 mm

Sursa:

Porumbel.net

Originea: selectionat la Bucuresti, prin incrucisarea zburatorului ciung rosu de Bucuresti si a zburatorului argintiu romanesc.
Aptitudini de zbor: zbor de inaltime, rapid in stol.

Caractere de rasa:
Capul: rotunjit, cu fruntea inalta si bombata, crestetul arcuit, usor turtit, ceafa aproape rotunjita, fara mot.

Ochii: albi, cu gene late duble de culoare alb-galbuie.
Ciocul: de lungime mijlocie, usor indreptat in jos, culoarea maro-deschis. Narile scurte, cu suprafata neteda, pudrate cu alb.
Gatul: de lungime mijlocie, relativ subtire, usor arcuit spre spate, barbia rotunjit scobita.
Pieptul: larg, bombat, usor indreptat in sus, abdomenul plin, putin arcuit.

Spatele: scurt, inclinat usor oblic spre coada.
Aripile: lungi, purtate deasupra, dar mai ales sub coada.
Coada: lunga, lata, plata purtata orizontal sau usor ridicata.
Penajul: scurt, des, strans lipit de corp.
Culoare si desen: capul si corpul sunt argintiu deschis, gatul rosu, de jur-imprejur, si doua dungi rosii pe aripi.
Greseli grave: corp cu structura grosolana, statura inalta, cap colturos, cioc lung, ochi galbeni, geana rosie, penaj baltat, coada ingusta.
Marimea inelului: 7 mm

Sursa:

Porumbel.net

Defecte eliminatorii (congenitale ale subiectului):

• Aceste defecte fac parte din morfologia exemplarului şi fac obiectul calificativului „ELIMINAT” pe fişa de arbitraj.
• exemplar lipsit de tip.
• exemplar de încrucişare manifestată.
• exemplar cu slabă dezvoltare anatomică, şi deci:
  exemplar ce are un inel de diametru corect, dar care se poate totuşi scoate; deformare incontestabilă a scheletului stern foarte deformat în formă de S, U, sau fisurat.

Notă: exemplarele cu deformare slabă a sternului trebuie apreciate în funcţie de această deformare

• degete deformate,
• absenţa unghiei (unghiilor),
• degete palmate.

Notă: aceste 3 noţiuni nu trebuie luate în considerare la rasele foarte încălţate.

• deformarea ciocului
• deformarea penelor:pană crăpată (*cu excepţia precizată în standard), remige sub formă gravă de sabie, aripi sub formă gravă de vapor.

Notă: aripile sub formă de vapor sunt remige secundare îndreptate în sus şi / sau dezlipite de pe corp, lăsând spatele descoperit, în loc să se suprapună corect. La rasele cu penaj lung, sau la rasele foarte mari s-a convenit să se procedeze cu toleranţă în privinţa acestui aspect al aripilor.

• mai mult de 11 şi mai puţin de 9 remige primare într-una sau ambele aripi.
• partea primară a aripilor întreruptă: pene de culoare printre remigile albe sau pene albe printre remigile colorate.

EXCEPŢII:
a) desen cu cravată şi epoleţi: remigile intercalate nevizibile la aripile închise sunt autorizate.
b) varietate de Barză clară: remigile intercalate nevizibile la aripile închise sunt autorizate.
c) Papillotés de Bohême şi alte rase ce au semnul Papilloté:
pentru rasele în cauză această excepţie trebuie specificată în standarde.
d) Semne speciale la rase rare: pentru aceste rase, excepţia trebuie specificată în standard. (ex: Cravatat Turbitean).
coadă deviată
coadă crăpată sau prea deschisă
poziţie a rectricelor în formă de ţigle.
atrofiere a glandei uropigiene, fără excepţia precizată în standard
mai puţin de 11 şi mai mult de 13 rectrice*
Notă: de fapt, 11 şi 13 rectrice constituie un defect grav dar nu eliminatoriu la toate rasele, cu excepţia cazului precizat în standard.
culoarea ochilor alta decât cea solicitată în standard.
ochi curs (ochi al cărui iris este traversat de către o pată de culoare diferită de cea care este cerută, de la marginea externă până la pupilă. Mici pete pigmentate diferit sunt, conform raselor, defecte mai mult sau mai puţin grave).
ochi de culori diferite*.
modificarea formei pupilei*.
*Excepţie: rasele pentru care această particularitate este solicitată în standard.

Originea: format in orasul Cluj la inceputul secolului al XIX-lea prin incrucisarea jucatorilor de Ardeal cu “micul postas” si cucii de Budapesta.

Aptitudini de zbor: zbor rapid pana la disparitie cu 3-4 tumbe, in stol.

Capul: mic, nemotat. Fruntea: nu prea inalta, rotunda, putin trasa cu crestetul capului putin lat.

Ciocul, fruntea si ceafa urmeaza o linie curba neintrerupta.

Ceafa: rotunda. Ochii: albi, fara irizatii rosiatice.

Geana este ingusta cu tesut fin de culoare albastra-cenusie inchisa.

Ciocul: scurt, cu pozitia oblica privind in jos, de grosime mijlocie, culoare inchisa a cornului.

Gatul: de lungime mijlocie, ingust, cu tinuta verticala, usor bombat spre spate.

Pieptul: lat, bine invelit in muschi, usor bombat, purtat ridicat.

Spatele: scurt, lat in umeri, inclina spre coada. A

ripile: lungi, inguste, umerii usor indepartati de corp; varful aripilor nu se intretaie.

Coada: ingusta, lunga, urmeaza linia spatelui fara ca varful cozi sa atinga solul. Numarul rectricelor 12.

Picioarele: de marime mijlocie, fara pene. Penajul: scurt, neted, indesat si bine strans pe corp.

Culoare si desen: asa cum ii spune si numele porumbelul jucator albastru de cluj are o culoare albastra deschisa avand chenare negre pe aripi si coada.

Greseli: corp mare; schelet puternic; structura grosolana; cap mare sau cu colturi, patrat sau globulos; gat scurt sau gros; gene moarte; cioc drept; picioare incaltate; tinuta ceva mai ridicata sau mai orizontala a corpului; spate alb; iris cu vene usor rosiatice.

Marimea inelului: 7 mm

Sursa:

ACKA

Originea: numit bagdet englez sau carrier face parte dintr-o rasa de porumbei veche derivata din bagdeta persana, crescuta in Persia, Siria, Arabia si Egipt ca porumbel curier. Selectia lor s-a facut acum cateva secole, in Anglia, unde au fost descrisi pentru prima data de Moore, in anul 1735. Pe tot mapamondul este o rasa recunoscuta si foarte apreciata.

Capul: alungit si ingust, cu fruntea ingusta si nu prea inalta, iar crestetul capului plat, ceafa rotunda care coboara abrupt, distanta de la pupila la varful ciocului 5-5,5 cm.

Ochii: proeminenti si luminosi cu expresie inteligenta, de culoare galben-portocaliu; iar negri numai la varietatea alba. Inelul carunculat din jurul ochilor are diametrul de 28-32 mm de culoare roz, alb-pudrat, moale, gros, lat, umflat, triplu sau cvadruplu, cu conturul intern spre iris colturos, asemenea unui patrat asezat oblic, iar cel extern circular. La exemplarele mai in varsta inelele sunt triple si depasesc putin crestetul capului.

Ciocul: lung, gros, drept, varful bont, pozitie orizontala, de culoare deschisa, dar la exemplarele negre si albastre se admite varful intunecat sau canit. Mai mult de 2/3 din suprafata mandibulelor este acoperita de carunculi care au structura si marimea miezului de nuca, cu forma regulata avand punctul cel mai inalt pe cat posibil la mijloc. Pe mandibula superioara se gaseste nuca de sus, iar pe cea inferioara nuca de jos. Nuca de sus este formata din 4 randuri principale, fiecare cu mai multe randuri secundare de carunculi. Nuca de jos este 1/3 sau 1/4 din nuca de sus, cu cat este mai plina si cu cat se continua mai armonios cu cea de sus este mai valoros. Cotul gurii este de asemenea pronuntat carunculat. Carunculii ciocului sunt de culoare roz, alb-pudrat.

Gatul: lung, suplu, usor arcuit, tinuta verticala. Barbia scobita in unghi drept. Pe fata anterioara a gatului cateva vertebre cervicale mai reliefate formeaza un nod caracteristic.

Pieptul: larg, lins, usor bombat, osul pieptului iesit in fata, in pozitie ridicata.

Spatele: intre aripi este lat, lung, plat, iar catre coada se subtiaza proportional.

Aripile: lungi, late, pozitie stransa langa corp, coatele scoase inainte, acopera bine spinarea, remigele primare strans asezate, se intalnesc pe coada fara sa se intretaie. Are siguranta in zbor.

Coada: lunga, ingusta, penele bine adunate, impreuna cu spinarea formeaza o linie continua puternic descendenta, nu atinge solul.

Picioarele: lungi, puternice, nu are pene pe picioare, gambele sunt groase si inclinate in fata, calcaiul puternic dezvoltat, distanta intre picioare medie, degetele bine asezate.

Penajul: lins, pene scurte, tari, strans lipite de corp, lucioase. Pielea prezinta carunculi sau negi si pe suprafata pteriilor. Pielea capului, gatului si cuprionului este zbarcita si are la baza tetricelor respectiv a rectricelor, negi de marimea unui bob de grau sau de porumb.

Culoarea: porumbeii rasa carier pot fi gasiti pe culorile negru, fumuriu, ciocolatiu, rosu, galben, alb, albastru, albastru ciocanit, pestrit, tarcat.

Desenul: negrii sunt fara dungi; cei de culoare albastra au spinarea pe cat posibil alba. Ochii sparti nu sunt doriti. Tarcatii sau cei cu capul alb au ochii intunecati. Cei cu capul predominant inchis la culoare au ochii rosii.

Greseli: carunculii nazali mici; inelele ochilor mici si subtiri. La adultii care au penajul negru sau albastru, varful ciocului si ghearele au voie sa fie de culoare inchisa. Alte greseli: tinuta joasa; statura adanca; gat prea scurt, gros; barbie plina; umflaturi la talpi; penaj labartat; ochi lacrimand; gene rosii sau spongioase; nuca de jos neregulata, prea grosolana, deschisa cu linie alungita; nuca de sus prea mica pentru varsta porumbelului; lipsa nucii de jos; cioc aplecat, subtire, ascutit sau deschis (la pasarile varstnice ciocul insuficient inchis nu constituie o greseala grava, aceste pasari care au orificiile nazale inchise de carunculii prea dezvoltati respira pe cioc).

Sursa:

ACKA

Istoria porumbeilor zburatori de Severin este legata de perioada de dinaintea razboiului Mondial,mai exact intre anii 1930-1940,cand marinarii din Drobeta Turnu Severin au adus din orasul Galati porumbei Jucatori de Galati.
Rezultatul munctii depuse de inimosii crescatori din Severin prin incrucisarea galatenilor cu porumbei autohtoni in urma selectie severe si precise fiind o rasa cu caractere distincte atat din punct de vedere fenotipic cat si din punct de vedere genotipic care in mod oficial in anul 1990 a fost omologata si recunoscuta pe plan national. Omologarea a fost facuta in urma cererii trimise in cursul lunii Iunie 1990 de catre clubul columbofil “Luceafarul” din Drobeta Turnu FEDERATIEI COLUMBOFILE din ROMANIA.

La acea data erau in Drobeta Turnu Severin peste 420 de crescatori de porumbei din rasa zburatori de Severin,numarul exemplarelor depasind 10.000 pasari. Astfel s-a putut stabili si un standard al rasei cunoscut binenteles tot la nivel national.Ca o dovada a existentei zburatorului de Severin in cadrul concursurilor organizate de Federatia Columbofila din Romania pe acte oficiale ne putem referi chiar incepand cu anul 1980, perioada de pionerat pentru cluburile cu porumbei de zbor din Romania. La invitatia domnului arhitect Feliciu Bonatiu, vicepresedintele Uniunii columbofile din Romania si presedintele sectiei Agrement,domnul Ioan Sasu a mers la Expozitia Nationala de la Timisoara unde s-au pus bazele unei competitii nationale cu porumbei de zbor, neexistand pana la acea data decat concursuri locate din orasele Timisoara, Arad, Satu Mare, Drobeta-Turnu Severin. Astfel s-a ajuns la dorinta demararii unui Campionat National de Zbor, precum existau in tarile avansate in sportul columbofil.

Aici puteti citi restul articolului

Creste porumbei de expozitie de cand avea doar cinci ani. Cu spirit inascut de om de afaceri, a pus bazele asociatiei crescatorilor de pasari din Oradea.

Cornel Fildan avea cinci ani când şi-a anunţat părinţii că vrea să aibă în curte porumbei, de care să aibă grijă numai el. Dorinţa i-a fost împlinită, aşa că, până la momentul în care a fost înregimentat în armată, Cornel Fildan a avut mereu grijă de porumbei de diferite rase.
„Într-un an se reproduc peste o sută de exemplare în crescătoria personală”, a spus Fildan. Spre deosebire de alţi crescători, nu este interesat de crearea unor rase noi. Orădeanul are doar soiuri consacrate, printre care Maria Stuart, voltaţi (cu coadă ca de păun), rolleri persani sau creţi francezi.
„În general, noi, crescătorii din vest, avem rase străine, spre deosebire de cei din sud şi din est, care au succes cu rasele autohtone”, a povestit columbofilul. Cornel Fildan recunoaşte că aspectul contează. „Nu-mi place porumbelul, dacă nu are ceva deosebit, un moţ, o coadă, ceva distinctiv”, a spus Fildan. S-a obişnuit încă din copilărie să-şi hrănească porumbeii, să le dea apă, minerale, săruri de îmbăiat, ca să nu facă pureci de pene. Crede că a reuşit să transmită dragostea pentru porumbei şi fiicei sale, care pare să-i calce pe urme. „Fetiţa mea are şapte ani şi vrea să fie medic veterinar”, a explicat orădeanul.
Asociaţia Crescătorilor de Păsări şi Animale Mici Nufărul Oradea, al cărei preşedinte este, îşi găseşte rădăcinile într-o asociaţie care exista în oraş încă dinainte de 1989.  „La doi ani după ce m-am întors din armată, mi-am cumpărat din nou porumbei. În fiecare duminică dimineaţa mă întâlneam cu ceilalţi crescători, la piaţa de lângă Cetate.
După un an, în care ne-am cunoscut mai bine, am reactivat vechea asociaţie”, şi-a amintit Fildan.  La prima şedinţă a asociaţiei au participat 27 de crescători.
În ultimii zece ani, asociaţia a avut aproape 150 de membri, o parte dintre ei crescându-şi porumbeii la bloc. „Am participat şi la târguri din Ungaria şi din Serbia”, a povestit Fildan.

Restul articolului il gasiti AICI

Originea: Ungaria.

Capul: rotunjit, destul de adanc, cu fruntea lata si bombata; poarta pe ceafa un mare mot circular.

Ochii: Varietatile albe si baltate au ochii negrii, celelalte varietati au ochii rosii-portocalii.

Ciocul: este de lungime mijlocie, gros, de culoarea cornului la cei negrii, guti si vineti; iar alb la celelalte varietati.

Gatul: este scurt si gros, care este continuat de pieptul foarte larg si bombat.

Spatele: larg, cu linia inclinata spre coada.

Aripile: drepte si lungi purtate deasupra cozii.

Coada: este formata din 12 rectrice si purtata strans.

Picioarele: scurte, puternice cu incaltatura mare.

Penajul: este bogat mai putin lipit de corp.

Culori: Exista varietati simple in rosu, negru, galben, vanat, alb curat, baltat, pagi si patati.

Sursa text:

ACKA

Sursa poze:

MOGF Website

Originea: porumbei selectionati in Anglia.

Aspecte: talie mijlocie, cu un zbor greoi si coada bogata in rectrice.

Caractere de rasa:

Capul: relativ mic, alungit este nemotat cu fruntea putin bombata, usor ridicata fata de linia ciocului si ceafa mult arcuita.

Ciocul: lung, subtire si drept, indreptat in jos, este negru la varietatile negri si vinete, alb la varietatea alba si de culoare deschisa la celelalte varietati.

Narile: alungit-cordiforme, despartite netede si albe.

Ochii: brun inchisi la porumbeii albi cu coada colorata si capaciti , la cei cu penaj unicolor si codalbi, ochii sunt albi.

Geana: putin pronuntate, alb-galbene,  si netede.

Gatul: lung, recurbat la fel ca gatul unei lebede, lasat mult pe spate, cu o tremurare nervoasa caracteristica si cu barbia adanc scobita.

Pieptul: bombat, purtat foarte sus si spinarea concava, lasata pronuntat in jos spre coada, dau trunchiului o directie aproape verticala.

Abdomenul: cu directie oblica, este bogat imbracat in penaj.

Aripile: lungi si drepte sunt strans lipite de corp cu varfurile purtate sub coada (trenate).

Coada: aproape circulara, formata dintr-un mare numar de (32-42) de rectrice lungi si foarte late, asezate pe 2-3 randuri circulare. In pozitie de parada, coada este tinuta vertical, intinsa in forma de disc, iar cele doua rectrice marginale ating usor pamantul. Patrimea externa a rectricelor are lama destramata sau frezata, facand ca penele sa para si mai late. Penele subcodale si supracodale, ultimile formand nuca sau codita ( coada nucata), sunt bogat dezvoltate. Glanda uropigiana lipseste.

Picioarele: mijlocii spre scurte si neincaltate. Porumbeii voltati merg intodeuna pe varful degetelor.

Varietatile de culoare si desen sunt : unicolori albi, negri, galbeni si rosii ; dungati pe vanat si pe argintiu (bragagiu) ; guti, capaciti, codalbi si albi cu coada colorata

Sursa:

http://tanjala.sunphoto.ro

Liviu mi-a trimis niste poze si ma rugat sa-l ajut sa afle ce fel de rasa creste. Mai jos sunt cateva din pozele trimise de Liviu:

Astept comentariile voastre…

Capul: de marime si largime medii, cu craniul bine rotunjit proportional cu gatul si corpul solid; nu trebuie sa fie ciupit deasupra narilor sau sa aiba un aspect serpuit (alungit).

Ochii: proeminenti, rotunzi si stralucitori, situati la aproximativ trei cincimi (3/5) de la spatele craniului inspre fata. Conturul ochilor este perfect rotund, cu textura fina, nu depaseste 1,6 mm in largime, este vizibil intre ochi si pene, are o tenta de rosu.

Ciocul: scurt, puternic; trebuie tinut intr-o pozitie orizontala.

Narile sunt mici, netede, pudrate, proportionale cu marimea capului.

Gatul: de soliditate sau grosime medie, proportional cu “umerii largi” si cu corpul bine rotunjit; trebuie sa fie purtat vertical.

Pieptul: trebuie sa fie proeminent, larg si bine rotunjit avand un aspect placut intre curburile aripilor; trebuie, in acelasi timp, purtat simetric cu o tinuta ferma, ridicata a pasarii. Partea de jos a pieptului trebuie sa formeze o linie orizontala cu linia sternului. Sternul trebuie sa fie drept si centrat intre picioare si pe cat posibil sa fie in ton cu corpul scurt si rotund, curbandu-se intr-o linie armonioasa si terminandu-se cat de aproape posibil de orificiul anal.

Spatele: scurt si larg dinspre umeri catre coada. Nu trebuie sa se subtieze (ascuta) prea repede, mult inainte de a ajunge inspre coada, dar trebuie sa se curbeze lin inspre partea din spate a gatului si catre coada subtire.

Aripile: sunt tinute lejer pe langa corp si se intind lin catre tartita si coada. Curbura aripilor este acoperita de penele pieptului. Numarul corect al penelor primare (penelor de zbor) este 10.

Coada: scurta, direct proportionala cu corpul scurt. Latimea la varf sa fie de aproximativ doua pene. Ea trebuie sa se formeze pornind de la tartita groasa, larga si sa se ascuta lin catre varf. Sa fie tinuta intr-un unghi deasupra orizontalei asa incat sa incheie curba formata de corp si piept, dar sa nu fie atat de ridicata incat sa determine caderea de pe coada a varfurilor aripilor sau incrucisarea acestora. Numarul corect al penelor primare (ale cozii) este 12.

Picioarele: solide si drepte, asa incat sa confere pasarii o pozitie ridicata, ferma, sa fie bine distantate si pozitionate intr-o linie care sa fie pe aceeaai directie cu curba din partea din spate a gatului. Sa nu aiba pene si sa aiba o culoare cu tenta rosiatica. Degetele sunt drepte, curate si echidistant rasfirate; au o culoare cu tenta rosiatica.

Penele: compacte si netede, dar nu chiar ca si ale unui porumbel voiajor; au putina lejeritate cand porumbelul este tinut in mana. Porumbelul de rasa King trebuie sa aiba un penaj neted chiar si in zona de sub orificiul anal.

Sursa:

http://www.porumbeiking.ro/images/poze/king_maturi/ro155.html

http://www.porumbeiking.ro/images/poze/king_maturi/ro273b.html

http://acka.rdsor.ro/rasaking.html

Bogdan are o problema cu o pereche de porumbei rotati (voltati), si nu stie ce sa faca. El a scris un comentariu la articolul Porumbei rotati (voltati)

“Va rog sa ma ajutati si pe mine cu o problema.Am o pereche de porumbei rotati si au 2 oua,porumbita in loc sa stea pe ele sta pe langa ele.Ce as putea sa fac?”